Prezentarea Zonei Montane

 

Situat în partea de NV a României È™i cu o suprafață de 7544 km², judeÈ›ul Bihor se evidenÈ›iază prin distribuÈ›ia relativ uniformă a trei trepte de relief - munÈ›i, dealuri È™i câmpie, ce se deÈ™făsoară sub forma unui vast amfiteatru natural, sprijinit pe latura vestică a MunÈ›ilor Apuseni.

 Zona montană a judeÈ›ului Bihor (cca.1900 km²) este reprezentată prin MunÈ›ii Bihor-Vlădeasa cu altitudinea maximă în vf. Cucurbăta Mare (1849 m) È™i printr-o serie de munÈ›i cu altitudinea mai redusă (500-1000m)-Codru-Moma, Pădurea Craiului È™i Muntele Șes.
AceÈ™ti munÈ›i se bucură de o mare È™i veche popularitate turistică ce se datorează peisajelor deosebit de atractive ce prezintă o mare varietate , de la culmi golaÈ™e alpine la păduri dese de molid, văi salbatice cu cascade È™i  impresionante verticale de calcar. Marea atracÈ›ie o constituie însa formele carstice, care acoperă o mare parte din aceÈ™ti munÈ›i, aici fiind prezente câmpuri de lapiezuri È™i doline, uvale È™i polii, platouri carstice È™i chei adânci È™i mai ales peÈ™teri care sunt într-un număr foarte mare (cca 4000). Numărul mare al peÈ™terilor È™i spectaculozitatea reliefului carstic au atras înca de demult atenÈ›ia mai multor exploratori È™i cercetători, fapt ce a influenÈ›at È™i determinat dezvoltarea turismului în aceÈ™ti munÈ›i. Astfel că înca de la sfârÈ™itul sec.XIX È™i începutul sec. XX existau peÈ™teri amenajate (Vadu CriÈ™ului È™i Meziad), iar în zona PadiÈ™ erau amenajate mai multe trasee turistice, de exemplu în Cheile Galbenei existau podeÈ›e È™i scări de lemn. La ora actuală reÈ›eaua traseelor turistice din judeÈ›ul Bihor măsoara peste 500 km, majoritatea lor putând fi vizitate pe tot parcursul anului.
Perioada cea mai bună pentru drumeÈ›ii este vara, când temperatura aerului atinge valori medii de 14-16 grade în munÈ›ii joÈ™i È™i 8-14 grade MunÈ›ii Bihor-Vlădeasa. Luna caracteristică pentru anotimpul de iarnă este ianuarie, când ninge abundent, iar temperatura aerului are valori medii cuprinse între -8 si -10 grade în MunÈ›ii Bihor-Vlădeasa, iar în munÈ›ii joÈ™i între -2 si -4 grade.
Principalele puncte de plecare spre traseele turistice sunt câteva zone de un interes turistic deosebit.
 
Zona ȘuncuiuÈ™ -Vadu CriÈ™ului este situată în partea de NE a MunÈ›ilor Pădurea Craiului, la doar 60 km de Oradea È™i este dominată de Defileul CriÈ™ului Repede. 
Majoritatea traseelor pleacă de la Cabana PeÈ™tera È™i au ca scop vizitarea Defileului CriÈ™ului Repede, Valea MiÈ™idului È™i Platoul Carstic ImaÈ™ul Bătrânului. 
Zona poate fi considerată un paradis al cățărătorilor, pe stâncile calcaroase din defileu fiind amenajate multe trasee de escaladă cu diferite grade de dificultate È™i lungimi. Recent a fost amenajat pe versantul drept al defileului È™i un traseu de via ferrata ce are o lungime de 150 m È™i o diferență de nivel de cca. 110 m.
 În zona defileului, apele învolburate ale CriÈ™ului Repede oferă condiÈ›ii bune pentru practicarea raftingului, în prezent existând mai multe agenÈ›ii care organizează ture cu ghid È™i echipamente specifice.
În zonă se mai pot vizita PeÈ™tera Unguru Mare È™i Vadu CriÈ™ului, ambele fiind amenajate turistic.
De asemenea se poate vizita È™i PeÈ™tera Vântului, peÈ™tera care cu cei 56 km, deÈ›ine recordul de cea mai lungă peÈ™teră din România. Vizitarea acestei peÈ™teri implică o programare la administratorul/custodele peÈ™terii, ea neavând program zilnic de vizitare. 
 
 
 
Zona RoÈ™ia se desfășoară între 300-700 m altitudine È™i se află la limita sudică a MunÈ›ilor Pădurea Craiului cu zona deluroasă,  la o distanță de 25 km de oraÈ™ul BeiuÈ™. Intreaga zonă este o combinaÈ›ie armonioasă de plaiuri È™i versanÈ›i abrupÈ›i, pășuni È™i vârfuri de stâncă golaÈ™e, platouri carstice cu sate risipite, chei adânci È™i întinse păduri de foiase. Aceasta zonă a devenit mai cunoscută turiÈ™tilor, odată cu amenajarea PeÈ™terii cu Cristale din mina Farcu, în anul 2010. De la parcarea amenajată în faÈ›a peÈ™terii È™i capătul amonte al cătunului PoniÈ›a, pornesc câteva trasee pentru vizitarea Cheilor Lazurilor, Izbucului RoÈ™iei È™i a Cheilor CuÈ›ilor. Câtiva ghizi speoturistici din zonă oferă posibilitatea de a vizita È™i peÈ™teri neamenajate (Ciur-Ponor, GruieÈ›i, Craiului)
În fiecare an, în prima duminică a lunii octombrie, la locul numit Între Râuri, din satul RoÈ™ia are loc Festivalul StraiÈ›a Plină, un târg de produse tradiÈ›ionale.
 
 
StaÈ›iunea Stâna de Vale din MunÈ›ii Bihor-Vlădeasa este situată în zona de izvoare Văii Iadului la o altitudine de 1100 m È™i la 25 km de oraÈ™ul BeiuÈ™. Din centrul staÈ›iunii pleacă mai multe trasee ce au ca obiectiv vizitarea cascadelor care se află aici (Moara Dracului, Săritoarea IeduÈ›ului, Laia Mare, Iadolina, Vălul Miresii) È™i a culmilor înalte de 1400-1600 m ce înconjoară zona È™i oferă priveliÈ™ti largi asupra Depresiunii BeiuÈ™ului.
Iubitorii sporturilor de iarnă se pot bucura de relieful cu pante prelungi È™i stratul generos de zapadă ce acoperă iarna aceÈ™ti munÈ›i È™i creează condiÈ›ii favorabile pentru practicarea schiului de tură, iar pe culmile golaÈ™e, unde vântul este mai puternic, a snowkiting-ului. Cățărarea pe gheață este posibilă în lunile cele mai geroase, ianuarie È™i februarie, atunci când cascadele sunt îngheÈ›ate.
 
 
StaÈ›iunea Vârtop este aÈ™ezată la limita dintre judeÈ›ele Bihor È™i Alba la obârÈ™ia Văii ArieÈ™ului, la 110 km de Oradea. StaÈ›iunea este cunoscută îndeosebi pentru pârtiile de schi, ce oferă condiÈ›ii ideale pentru practicarea sporturilor de iarnă, durata medie a sezonului de iarnă fiind de 4-5 luni, din decembrie până în aprilie. În staÈ›iune există câteva È™coli de schi È™i mai multe centre pentru închiriere de echipament sportiv de iarnă.
 Vara, telescaunul de pe pârtia Piatra Grăitoare este funcÈ›ional din iunie până în septembrie, iar pe pârtie este amenajat un traseu de coborâre pentru biciclete È™i carturi. La Pietrele Negre se pot parcurge mai multe trasee de escaladă È™i un traseu de via ferrata.
StaÈ›iunea Vârtop poate fi folosită ca punct de plecare în drumeÈ›ii spre  Masivul Biharia, Groapa Ruginoasa, Pietrele Negre È™i spre zona PadiÈ™. Cu ajutorul maÈ™inii se pot vizita È™i obiectivele turistice de pe Valea ArieÈ™ului, GheÈ›arul de la ScăriÈ™oara, Casa de Piatră, Poarta lui Ionele, GheÈ›arul de la Vârtop, Dealul cu Melci.
Zona PadiÈ™  cu o suprafață de aproximativ 70 km² este considerată Perla Turismului Bihorean. Aflată în extremitatea estică a Parcului Natural Apuseni, Zona PadiÈ™ este strabatută de drumul judeÈ›ean DJ763(asfaltat în 2013) care face legătura între Pietroasa(BH) È™i RăchiÈ›ele(CJ). RamificaÈ›iile acestui drum permit accesul cu autoturismul spre principalele obiective turistice din zonă: Cetățile Rădesei, Cheile SomeÈ™ului Cald, Poiana Vărășoaia, Poiana Glăvoi, Poiana Florilor, Cheile Galbenei. 
Zona oferă atracÈ›ii turistice potrivite pentru toate gusturile, începând de la dolinele È™i poienele sale liniÈ™tite, parcă luate din basme, până la traseele sale turistice cu grad ridicat de dificultate.
Relieful specific acestei zone este cel carstic. Platoul Carstic PadiÈ™ aflat la o altitudine medie de 1200 metri este mărginit de abrupturi în care găsim văi sălbatice, chei adânci – Cheile SomeÈ™ului Cald, Cheile Galbenei, Cheile Jgheabului È™i canioane – Canionul Valea Seacă, Canionul Valea Rea. Pe platou întâlnim doline, lapiezuri, sorburi, izbucuri, polii, avene È™i peÈ™teri. PeÈ™terile din Zona PadiÈ™ sunt renumite pentru frumuseÈ›ea lor. O atracÈ›ie turistică deosebită o constituie peÈ™terile de gheață – GheÈ›arul de la Barsa, GheÈ›arul Focul Viu care este al treilea ca mărime din România, dupa cel de la ScăriÈ™oara È™i cel din Avenul BorÈ›ig.
În Lumea Pierdută, un fenomen carstic impresionant ce ascunde în subteran o reÈ›ea imensă de galerii active, putem găsi Avenul Gemănata È™i Avenul Negru, care reprezintă două “porÈ›i de intrare” în subteranul măcinat de ape.
În nordul zonei, în Poiana Vărășoaia se află cea mai adâncă peÈ™teră din România, Avenul V5.  Cu cei 645 m adâncime, deÈ›ine recordul absolut dintre toate peÈ™terile din È›ara noastră È™i încâ nu a fost publicată harta È™i o descriere amanunÈ›ită a peÈ™terii, aceasta fiind în curs de explorare/cartare.. PeÈ™tera V5 poate să deschidă o perspectivă foarte importantă pentru Platoul PadiÈ™, legată de turismul speologic de platou, cunoscut fiind faptul că Platoul PadiÈ™ are foarte multe peÈ™teri, dar niciuna amenajată pentru turism de masă. Ea este importantă nu numai pentru faptul că este foarte lungă È™i cea mai adâncă din România, ci È™i pentru  formaÈ›iunile interioare, care reprezintă o atracÈ›ie turistică deosebită, atât pentru vizitatori, cât È™i pentru speologi.
Poiana Ponor este una din puÈ›inele polii tipice din munÈ›ii nostrii, în care se regaseÈ™te un izbuc – Izbucul Ponor, un râu ce străbate poiana È™i la final un sorb, unde apele dispar în subteran, mai apoi ele regăsindu-se in Cetățile Ponorului. 
Numit È™i Everestul speologiei române, complexul carstic de la Cetățile Ponorului are o galerie principală de 2 km lungime, activă, de dimensiuni impresionante în care un râu puternic, poate cel mai mare râu subteran din È›ară, curge formând cascade, repeziÈ™uri È™i vâltori. Intrarea în peÈ™teră se face printr-un portal de 70 m înalÈ›ime È™i 30 m lățime ce perforează peretele primei doline, gigantică È™i aceasta(300 m adâncime, 100 m diametru).
PereÈ›i de stancă gigantici erodaÈ›i de apa Văii Galbena în forme spectaculoase, grote È™i peÈ™teri ascunse, un rău subteran, Cascada Evantai È™i Izbucul Galbenei –iată câteva dintre motivele pentru care merită să vizitaÈ›i Cheile Galbenei. Acest fenomen carstic de dimensiuni considerabile dreneaza apele care se pierd în PeÈ™tera Cetățile Ponorului.
Făcând parte din Parcul NaÈ›ural Apuseni, camparea în zona PadiÈ™ este permisă doar în zone amenajate, cum ar fi campingul Glăvoi (la Grajduri), unde se află È™i un post Salvamont, totodată locul este uÈ™or accesibil cu orice tip de maÈ™ină. Glăvoi este locul ideal de campare, datorită faptului că aici se intesectează aproape toate traseele turistice din zonă, È™i se pot efectua mai multe excursii de 1 zi.
AÈ™adar, pentru iubitorii de drumeÈ›ii montane, zona PadiÈ™ reprezintă un reper turistic important ce merită descoperit de fiecare dată.  
DeÅŸi nu concurează cu înălÅ£imile celorlalÅ£i munÅ£i din Å£ară Muntii Apuseni atrag totuÅŸi un număr impresionant de vizitatori, datorită diversităţii fenomenului carstic ce se regăseÅŸte aici: ponoare, izbucuri, chei, ÅŸi peÅŸteri, a căror densitate nu se mai regăseÅŸte nicăieri în Å£ară.  Ne aÅŸteaptă trasee montane de peste 100 de ani. Primele au fost descrise ÅŸi marcate în 1900, de către Czárán Gyula, un cunoscător ÅŸi iubitor al munÅ£ilor Apuseni.